Etica, Superstitie Si Laicizarea Spatiului Public Ethics, Superstition and the Laicization of the Public Sphere

Article excerpt

In Romania, the debate on the electronic passports has raised controversies having ethical, religious, ideological implications, as well as consequences for the political practice. The debate has as premise the general background of the crisis that modernity brings in the reception of values in Christian communities. The discussions on the consequences of secularization, the metaphor of "cultural wars" and the new perspective brought by modernity to the state and the public policies it requests - all these oblige us to formulate a novel type of humanism that should be found out at the end of this debate. By drawing on a natural concern regarding human freedom, individual security, respect for private life, the debate around passports finally fails into the field of superstitions, radical ideologies, and the gratuitous critique of the implementation of the new technologies in the practice of modernity. For avoiding such sideslips, an important role can be played by the researchers from social and humanist disciplines, who can enter the debate and offer answers that are consonant with their own disciplines.

Key Words:

biometric passports, ethics, superstition, public policies, public space, secularization, cultural wars, 666

O dezbatere publica, la granita dintre religie, ideologie si superstitie, cu accente de radicalism, este În desfasurare În spatiul public românesc. Ea izvoraste din Îngrijorarea si indignarea unor reprezentanti ai clerului ortodox fata de decizia statului laic român de a introduce ÎncepÎnd cu 1 ianuarie 2009 pasapoartele biometrice (denumite oficial pasapoarte electronice). Pe fondul libertatii religioase ce caracterizeaza spatiul public românesc, acestia invita la o revolta Împotriva introducerii acestui instrument modern de identificare a persoanelor.

Retorica Îndreptata Împotriva pasapoartelor electronice se desfasoara plecÎnd de la premisa ca pasapoartele biometrice sÎnt un instrument prin care fortele demonice descrise În textul biblic al Apocalipsei iau În stapÎnire omenirea, iar poporul român este prima victima În acest proces. În viziunea promotorilor interzicerii pasapoartelor, punerea În miscare a acestui mecanism al manipularii, al dominarii, al Înstrainarii este favorizata de criza valorilor ce caracterizeaza societatea secularizata a occidentului.

Trebuie subliniat faptul ca, În mediile religioase din România, secularizarea este simtita ca o realitate dureroasa si este ÎntÎmpinata cu oarecare dramatism, deoarece ea a devenit vizibila sub presiunea modernizarii fortate si partiale impusa de comunism.1 Dincolo de factorii care au declansat-o, laicizarea institutiilor si secularizarea spatiului public românesc nu pot fi desprinse de contextul mai larg al societatii secularizate a ceea ce numim printr-un termen generic lumea occidentala. Nu putem face abstractie de faptul ca, În toata lumea occidentala, criza pe care secularizarea o aduce În sistemul valorilor religioase traditionale este cel mai adesea perceputa de discursul religios ca un motiv de Îngrijorare sau ca o amenintare directa. Sesizam, astfel, preocuparea pe care o au organizatiile religioase traditionale pentru gasirea de solutii de conservare a identitatii, de pastrare a influentei Într-un anumit spatiu cultural, de pastrare sau chiar de sporire a numarului credinciosilor practicanti ai religiei sau confesiunii respective. La fel de importanta este preocuparea pentru resurse, Îndeosebi financiare, care sa permita o buna desfasurare a activitatii cultice si misionare, pentru cresterea influentei În spatiul public si pentru sporirea capacitatii de influentare a deciziilor politice ce se iau la un moment dat. Caracterul vizibil, si uneori spectaculos, al manifestarii acestor preocupari, Însotite uneori de forme de radicalism, pune cel mai adesea În umbra actiunea constanta a acestor organizatii cu privire la Îmbunatatirea vietii interioare si la spiritualizare. Aceasta tendinta este vizibila si În spatiul românesc. …