Contemporaneizarea Absolutului: The Contemporaneization of Absolute

By Veress, Károly | Journal for the Study of Religions and Ideologies, Summer 2009 | Go to article overview

Contemporaneizarea Absolutului: The Contemporaneization of Absolute


Veress, Károly, Journal for the Study of Religions and Ideologies


Key Words:

Absolute, God, philosophy of language, Kant, Florea Lucaci

Cartea profesorului Florea Lucaci este o carte interesanta, bine gândita si construita. Densitatea de idei a textului este greu de parcurs sub toate aspectele, la prima vedere. Ea necesita un efort sustinut de citire, o înaintare pas cu pas, în cercuri concentrice spre straturile semantice situate în adâncimile conexiunilor.

Putem considera, la o prima privire, ca avem de a face cu capitolele unui tratat de istoria filosofiei moderne. Aceasta constatare este în concordanta chiar cu intentiile autorului, care considera ca istoria filosofiei însasi este o modalitate sui generis de a filosofa. Istoria filosofiei fiind în viziunea autorului în acelasi timp si o "istorie filosofica", el face distinctie între doua posibilitati fundamentale ale istoriei filosofiei: cea evenimentiala si cea sistemica. în primul caz, "evenimentul" reprezinta însasi "participarea" autorului la "regândirea si resemnificarea" ideilor unui filosof, iar în cazul al doila "sistemul" este "totalitatea constituita prin situatia epistemologica a prezentului" în care se manifesta autorul ca istoric al filosofiei. (16). Cu alte cuvinte, autorul schiteaza aici cele doua paradigme fundamentale ale modalitatii de a face istoria filosofiei: paradigma pe care o putem numi hermeneutica, reprezentata prin cercul hermeneutic bazat pe atitudinea interpretativa-participativa a cercetatorului, care astfel nu numai "scrie", dar si "face" filosofie; si asa numita paradigma epistemologica, reprezentata prin dominatia prezentului asupra trecutului, determinata de statutul distinct al prezentului conferit prin situatia epistemologica a cercetatorului.

Totusi, înaintând pas cu pas în textul cartii, ne putem convinge ca nu avem de a face cu o opera de istoria filosofiei obi.nuita, ci mai degraba cu o problematizare filosofica sistematica. Toate capitolele cartii sunt centrate, axate pe o idee filosofica devenita foarte problematica în filosofia moderna si contemporana, fiind asezata deseori în centrul discutiilor: problema absolutului.

Concepând absolutul într-un mod oarecum paradoxal, ca "limita a fiintei" si totodata ca "fiinta desavârsita", autorul ne invita la regândirea traditiei moderniste în care problema absolutului a servit ca sursa criticii aduse la adresa viziunii metafizice, dar în acelasi timp si ca sursa de reconstructie în procesul de înnoire a metafizicii europene. Este usor de observat ca în capitolele consacrate prezentarii formelor de manifestare ale ideii de absolut în filosofia moderna, preocuparea adevarata a autorului este orientata spre dezvaluirea în orizontul interpretarilor a complexitatii raportului prin care se leaga contemporaneitatea de problematica absolutului. Oare poate fi salvata, poate fi regândita în contextul filosofiei contemporane ideea de absolut? Sau în urma controverselor repetate în jurul metafizicii si a criticilor formulate la adresa acesteia, absolutul pierde pentru totdeauna rolul de sursa de inspiratie pentru meditatia filosofica.

Primul pas pe calea analizei problematicii absolutului la gânditorii moderni reprezinta transcendentalismul kantian. Pornind de la speculatiile filosofice referitoare la existenta lui Dumnezeu, în special de la problematizarea critica a continutului argumentului ontologic, autorul devine de acord cu concluzia lui Kant în privinta imposibilitatii unei dovezi ontologice a existentei lui Dumnezeu. Prin aceasta nu se demonstreaza altceva decât acel mod cum intra ratiunea în conflict cu sine când este fata în fata cu absolutul. Dar problema absolutului nu dispare definitiv cu o asemenea concluzie de orientare epistemologica. Kant sustine existenta lui Dumnezeu ca postulat al ratiunii practice, si prin aceasta el, vrândnevrând, deschide o noua perspectiva metafizica în fata absolutului: emanciparea prin religie, în sensul acceptarii suprematiei legii morale, devine un act rational si înseamna totodata desavârsire morala. …

The rest of this article is only available to active members of Questia

Sign up now for a free, 1-day trial and receive full access to:

  • Questia's entire collection
  • Automatic bibliography creation
  • More helpful research tools like notes, citations, and highlights
  • Ad-free environment

Already a member? Log in now.

Notes for this article

Add a new note
If you are trying to select text to create highlights or citations, remember that you must now click or tap on the first word, and then click or tap on the last word.
One moment ...
Default project is now your active project.
Project items

Items saved from this article

This article has been saved
Highlights (0)
Some of your highlights are legacy items.

Highlights saved before July 30, 2012 will not be displayed on their respective source pages.

You can easily re-create the highlights by opening the book page or article, selecting the text, and clicking “Highlight.”

Citations (0)
Some of your citations are legacy items.

Any citation created before July 30, 2012 will labeled as a “Cited page.” New citations will be saved as cited passages, pages or articles.

We also added the ability to view new citations from your projects or the book or article where you created them.

Notes (0)
Bookmarks (0)

You have no saved items from this article

Project items include:
  • Saved book/article
  • Highlights
  • Quotes/citations
  • Notes
  • Bookmarks
Notes
Cite this article

Cited article

Style
Citations are available only to our active members.
Sign up now to cite pages or passages in MLA, APA and Chicago citation styles.

(Einhorn, 1992, p. 25)

(Einhorn 25)

1

1. Lois J. Einhorn, Abraham Lincoln, the Orator: Penetrating the Lincoln Legend (Westport, CT: Greenwood Press, 1992), 25, http://www.questia.com/read/27419298.

Cited article

Contemporaneizarea Absolutului: The Contemporaneization of Absolute
Settings

Settings

Typeface
Text size Smaller Larger Reset View mode
Search within

Search within this article

Look up

Look up a word

  • Dictionary
  • Thesaurus
Please submit a word or phrase above.
Print this page

Print this page

Why can't I print more than one page at a time?

Full screen

matching results for page

Cited passage

Style
Citations are available only to our active members.
Sign up now to cite pages or passages in MLA, APA and Chicago citation styles.

"Portraying himself as an honest, ordinary person helped Lincoln identify with his audiences." (Einhorn, 1992, p. 25).

"Portraying himself as an honest, ordinary person helped Lincoln identify with his audiences." (Einhorn 25)

"Portraying himself as an honest, ordinary person helped Lincoln identify with his audiences."1

1. Lois J. Einhorn, Abraham Lincoln, the Orator: Penetrating the Lincoln Legend (Westport, CT: Greenwood Press, 1992), 25, http://www.questia.com/read/27419298.

Cited passage

Welcome to the new Questia Reader

The Questia Reader has been updated to provide you with an even better online reading experience.  It is now 100% Responsive, which means you can read our books and articles on any sized device you wish.  All of your favorite tools like notes, highlights, and citations are still here, but the way you select text has been updated to be easier to use, especially on touchscreen devices.  Here's how:

1. Click or tap the first word you want to select.
2. Click or tap the last word you want to select.

OK, got it!

Thanks for trying Questia!

Please continue trying out our research tools, but please note, full functionality is available only to our active members.

Your work will be lost once you leave this Web page.

For full access in an ad-free environment, sign up now for a FREE, 1-day trial.

Already a member? Log in now.