Academic journal article Studia Politica; Romanian Political Science Review

Nimic Nou PE Frontul De Est Eterna Si Fascinanta Stânga Româneasca, 1990-2014

Academic journal article Studia Politica; Romanian Political Science Review

Nimic Nou PE Frontul De Est Eterna Si Fascinanta Stânga Româneasca, 1990-2014

Article excerpt

Care este profilul socioeconomic si demografic al alegatorilor stângii? Sau, extinzând întrebarea, cine si de ce voteaza cu stânga? Chiar daca ne limitam la momentul de fata, raspunsurile se pot schimba radical nu doar de la o regiune la alta (de exemplu, daca comparam stânga din Vestul Europei cu cea din zona post-comunista), ci chiar si de la o tara la alta. În Rusia, Partidul Comunist (K??[straight phi]) este votat preponderent de alegatori vârstnici, din mediul rural, cu putina educatie1, în vreme ce în Ungaria, Partidul Socialist (MSZP, succesorul partidului care a guvernat tara înainte de 1989), are un electorat predominant urban si relativ bine educat2. Chiar daca pozitiile acestor partide difera mult (si) în probleme economice3, este firesc sa ne asteptam ca o importata la fel de mare în determinarea tipului de alegatori pe care fiecare partid îl atrage sa fie viziunea partidului respectiv asupra regimului politic - mai precis, sustinerea sau respingerea democratiei liberale4.

În acest articol voi cauta raspunsul la aceleasi întrebari (în special la prima), dar în context românesc. Care este profilul electoratului stângii din România? În ce masura s-a modificat acest profil în ultimii 25 de ani? În fine, putem gasi similaritati între acest profil si profilul electoratului altor partide importante din Estul si/sau Vestul Europei? Este acest profil asemanator cu acela al bazei electorale a partidelor care, cel putin teoretic, sunt înrudite cu PSD (partidele socialiste din Vestul Europei, membre, ca si PSD, în grupul socialist din parlamentul European), sau mai degraba cu acela al votantilor partidelor de stânga (comuniste) din spatiul ex-sovietic?

Datele pe care le voi folosi sunt atât date ale unor sondaje de opinie publica, care îmi vor permite sa ofer un profil al alegatorilor stângii la nivel individual, cât si date agregate, la nivel de judete, care ne vor arata cât de diferite sunt acestea în materie de sprijin electoral pentru PSD si predecesorii acestuia. Dupa cum vom vedea, raspunsul la primele doua întrebari este ca, în ultimii 25 de ani, profilul electoratului stângii a ramas în esenta neschimbat, aceasta fiind votata preponderent de românii saraci, vârstnici, cu nivel scazut de educatie, concentrati în mediul rural si în judetele sarace. Datele mai releva si un efect regional, stânga bucurându-se de un sprijin mai ridicat în judetele din Vechiul Regat. În fine, profilul individual al votantilor stângii din România difera mult nu doar de cel al partidelor socialiste din Vestul Europei, ci chiar si de acela al alegatorilor stângii dintr-o tara precum Ungaria. În schimb, el este foarte similar cu profilul bazei electorale al unor partide precum Partidul Comunist al Federatiei Ruse (PCFR) sau Fidesz, partidul premierului actual al Ungariei, Viktor Orbán. Daca acceptam ideea ca electoratul unui partid reflecta valorile pe care le sustine partidul, similaritatile dintre electoratul PSD si electoratul PCFR sau cel al Fidesz ne sugereaza ca, pâna în momentul de fata, schimbarile stângii din România au fost mai degraba cosmetice.

Determinantii sprijinului electoral pentru stânga în perspectiva istorica: de la "vechea stânga" la "noua stânga"

La mijlocul secolului trecut, diviziunea principala între stânga si dreapta era data de pozitionarea partidelor în probleme economice. Dupa cum observa Seymour Martin Lipset, în perioada respectiva alegerile din tarile democratice erau în esenta o "forma democratica a luptei de clasa", iar principalele partide politice din acele tari erau fie partide de stânga, care reprezentau în principal clasele de jos, fie partide de dreapta, reprezentante ale claselor de mijloc si de sus5. Lucrurile s-au schimbat destul de mult în ultimele decenii. Conflictele economice ramân importante, dar li s-au adaugat conflicte legate de probleme sociale, cum ar fi drepturile minoritatilor (etnice, sexuale) sau integrarea imigrantilor, precum si politice (cum ar fi, de pilda, integrarea europeana), probleme care au devenit mult mai vizibile atât pe agenda societatii, cât si pe aceea a partidelor politice. …

Search by... Author
Show... All Results Primary Sources Peer-reviewed

Oops!

An unknown error has occurred. Please click the button below to reload the page. If the problem persists, please try again in a little while.