Academic journal article Studia Politica; Romanian Political Science Review

Arta Fotografica Româneasca îN Perioada 1968-1978 Evolutia Revistei Fotografia

Academic journal article Studia Politica; Romanian Political Science Review

Arta Fotografica Româneasca îN Perioada 1968-1978 Evolutia Revistei Fotografia

Article excerpt

Studiul de faţă îşi propune evidenţierea modului în care creaţia artistică fotografică din timpul regimului ceauşist (perioada 1968-1978) a fost influenţată de discursul politic oficial, în condiţiile în care fotografia era practicată la scară largă, dar nu de către artiştii profesionişti. Numărul mic al artiştilor români interesaţi de fotogafie1 poate fi explicat şi prin faptul că în instituţiile de învăţământ superior nu existau departamente de foto-video2, iar Uniunea Artiştilor Plastici, singura formă de organizare instituţională a artiştilor din România, nu avea o secţie dedicată fotografiei.

Exista, în schimb, din 1956, Asociaţia Artiştilor Fotografi (A.A.F) ai cărei membri ajunseseră să practice fotografia venind mai ales dinspre domenii tehnice şi ştiinţifice. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o profesie de fotograf în România comunistă, atâta timp cât nu existau şcoli care să pregătească profesionişti, ci mai degrabă despre activitatea de fotograf, pe care mulţi dintre amatorii autodidacţi o transformaseră în meserie care le aducea şi venituri serioase. Spre deosebire de Uniunea Artiştilor Plastici, a cărei funcţie sindicală3 este dublată de o înregimentare ideologică mult mai evidentă4, Asociaţia Artiştilor Fotografi, avea mai mult un rol lucrativ, asigurând membrilor săi comenzi5. Exista şi o bogată reţea de cluburi de amatori care colaborau cu A.A.F., precum şi o adevărată infrastructură de expoziţii, cu care artiştii profesionişti nu aveau însă nicio legătură, la fel cum nici fotografii activi in A.A.F. nu îşi prezentau lucrările în expoziţiile organizate de U.A.P.

Acest articol are în vedere evoluţia fenomenului fotografiei de amatori, membri ai A.A.F., fără a intra în analiza practicilor fotografice ale artiştilor profesionişti. Acestea au avut o evoluţie paralelă, mult mai individualizată şi foarte puţin vizibilă în epocă6. Există deja o literatură de specialitate în domeniul istoriei artei româneşti, care, plecând de la artele plastice în perioada comunistă, atinge şi subiectul fotografiei7. Problema A.A.F.-ului nu este însă dezbătută în aceste studii. Considerăm, prin urmare, necesară o analiză a activităţii acestei asociaţii, în vederea întregirii perspectivei asupra fenomenului artei fotografice româneşti din perioada comunistă.

Opţiunea pentru perioada 1968-1978 se datorează faptului că, în decursul acestor ani, prefacerile în plan politic şi în special în planul politicii culturale comuniste, sunt foarte semnificative, fiind de neimaginat ca acestea să nu afecteze într-o oarecare măsură şi activitatea fotografică. Am ales ca prim an al analizei, 1968, pentru că acesta este şi anul de debut al revistei Fotografia. Aceasta a fost organul de presă al Institutului Central de Documentare Tehnică şi al Asociaţiei Artiştilor Fotografi care îşi începuse activitatea încă din 1955. Din 1957 A.A.F.-ul devenea membră a Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică (F.I.A.P)8 , fondată la Berna în 1947, sub patronajul căreia s-au organizat bienal saloanele de fotografie internaţională de la Bucureşti. Fiind cea mai importantă publicaţie de specialitate din perioada 1968-1978, evoluţia sa este relevantă pentru traiectoria activităţii fotografice în ansamblu. Urmărind structura revistei, genul de articole publicate, tipul de fotografie promovată prin reproducerile din paginile revistei, cronicile de expoziţie precum şi relaţia A.A.F.-ului cu F.I.A.P.-ul, se pot pune în evidenţă tendinţele artei fotografice din perioadă, paradoxurile care apar la nivel ideatic, compromisurile care se fac în vederea alinierii la politica dusă de P.C.R. în domeniul cultural, pe de o parte, dar şi eforturile de a promova o anumită libertate în exprimare şi de a menţine un standard calitativ ridicat al fotografiilor, pe de altă parte.

Astfel, un alt element de noutate al articolului derivă din analiza activităţii unei asociaţii despre care nu s-a mai scris până acum. Considerăm acest demers relevant, având în vedere recentele cercetări cu privire la problematica uniunilor de creaţie din România comunistă, grupate în recentul volum The State Artist in Romania and Eastern Europe. …

Search by... Author
Show... All Results Primary Sources Peer-reviewed

Oops!

An unknown error has occurred. Please click the button below to reload the page. If the problem persists, please try again in a little while.